Ti s-a intamplat vreodata sa fii foarte motivat sa te apuci de ceva (sa incepi sa lucrezi la blogul tau, sa incepi sa mergi la sala, sa inveti, etc) dar sa-ti dispara total entuziasmul putin mai tarziu?
Personal, mi s-a intamplat de zeci, poate sute de ori. Si mereu am cautat sa aflu de ce.
De ce sunt atat de motivat sa fac ceva acum, dar totul dispare pur si simplu a doua zi, sau cel tarziu la o saptamana dupa?
Sa fie somnul de vina? Poate nu dorm bine. Poate prea putin, poate prea mult.
Daca vrei sa creezi ceva valoros pentru oameni, trebuie sa aloci timp. Dar pe langa timp, ai nevoie si de entuziasmul acela care te face sa vrei mereu sa lucrezi pentru realizarea ideii pe care o ai.
Fara motivatie, iti vei pierde imediat dorinta de a realiza acel lucru. In articolul asta vreau sa-ti zic ce am facut eu ca sa pot ramane focusat pe un anumit obiectiv pentru perioade cat mai lungi de timp.
Odata ce am reusit sa-mi explic cum functioneaza sistemul asta al motivatiei, mi-am dat seama de lucrurile care ma pot ajuta sa o mentin cat mai mult.
Asadar, hai sa vedem care sunt cele doua mari categorii in care impartim motivatia:
1) Motivatia Externa
E orice motivatie temporara, de moment, pe care o simti. E acea motivatie pe care ti-o poate trezi succesul cuiva care iti demonstreaza ca ai putea si tu sa reusesti in acelasi mod.
Apare atunci cand vezi un blog care are succes si stii, in interiorul tau, ca ai putea sa faci si tu asta – poate chiar mai bine! Asa ca incepi sa iti imaginezi ce ai face tu diferit.
Te gandesti care va fi urmatorul pas ca sa treci la treaba, si chiar ce ai face la 6 luni dupa deschidere! In mintea ta iti faci un plan pe termen lung, si esti sigur de reusita lui.
Dar toata motivatia asta a ta dispare rapid daca nu o intretii cu alte surse de motivatie.
Motivatia externa mai poate fi trezita si de lucruri precum un articol pe care il citesti, un clip motivational sau chiar de o reclama faina pentru o masina pe care vrei sa o ai. Pana si dorinta de a obtine bani acum poate reprezenta o sursa a motivatiei externe.
Acum 4 ani de zile cand am creat primul meu blog, am facut-o la sfatul unui prieten. Eram pasionat de jocuri si voiam sa scriu despre ele, sa impartasesc pasiunea mea cu altii.
Prietenul meu avea foarte mare incredere ca as putea reusi, asa ca intr-o discutie m-a convins ca nu am niciun motiv sa nu incerc – chiar daca eu aveam ezitari.
Pana la urma, nu as fi facut decat sa incerc, iar daca mergea bine – puteam chiar sa castig bani din asta!
Asa ca m-am dus acasa foarte motivat de mini-discursul motivational al prietenului meu si m-am apucat de treaba. La cateva zile dupa lansare, totusi, m-am lasat.
De ce, si ce as fi putut sa fac ca sa-mi mentin motivatia? Vedem imediat.
2) Motivatia Interna
E permanenta si mult mai puternica decat cea externa. Se afla in interiorul fiecaruia dintre noi, dar e greu de gasit si de trezit.
E dependenta de scopul suprem pe care il ai tu in viata. In general, scopul asta e obtinerea lucrului care consideram ca ne va face fericiti.
Unii vor sa ajute alti oameni cat de bine pot, altii vor sa faca cat mai multi bani pot, altii sunt motivati de masini sport si adrenalina, iar altii pot fi motivati de o cariera misto, sa zicem pilot de avioane supersonice. Suna fain, nu?
Daca vrei sa iti manipulezi cat mai bine motivatia interna, trebuie sa stii pentru ce muncesti. Care e scopul tau, ce te-ar face cu adevarat implinit in interior? Nu-mi zi ca un BMW e tot ce ai nevoie ca sa fii fericit, ca nu te cred 🙂
In cazul multor oameni, motivatia interna e trezita de un eveniment foarte nasol (sau dimpotriva, unul foarte fericit) din viata lor.
Moartea unei rude apropiate a caror ultime cuvinte au fost „tu esti special, am incredere ca ai sa-ti indeplinesti visul” cu siguranta iti poate trezi motivatia interna. In acelasi timp, venirea pe lume a copilului tau poate avea acelasi efect.
Astfel de evenimente iti dau un nou scop spre care stii ca vrei sa alergi cu toata puterea si vointa ta – si cand ai scopul acela clar in obiectiv, nimic nu te poate opri sa fugi spre el.
Sunt sigur ca ai mai auzit despre cazuri in care oamenii trec prin experiente care ii duc aproape de moarte (stii povestea cu lumina de la capatul tunelului), dar supravietuiesc la limita.
Iar dupa ce isi revin, sunt schimbati total – „e alt om”! E clar ca odata ce iti trezesti motivatia interna, toata personalitatea ta si modul in care iti utilizezi si apreciezi timpul se schimba radical.
Motivatia interna e mult mai greu de gasit si de mentinut. Personal nu am trecut printr-o experienta la limita ca cele descrise mai sus, si nici nu caut sa o fac.
Asa ca cel mai bine am reusit sa-mi trezesc o mica parte din motivatia interna folosind tehnica planificarii, pe care ti-o recomand si tie.
Dar cum folosim cunostintele astea ca sa ne automotivam?
Foloseste-te de motivatia externa. Dupa ce ai lansat un blog, promoveaza-l. Prea multi oameni se apuca de un proiect si renunta la el inainte ca macar sa fi inceput.
Deschid un blog, au primii 10 vizitatori, obtin mai putin decat miile de reactii la care s-ar fi asteptat, dupa care renunta considerand ca au facut ceva gresit.
Singura greseala e faptul ca au renuntat inainte sa inceapa.
Inclusiv eu, cand am creat primul meu blog despre care ti-am vorbit mai devreme, l-am lansat si nu am mai facut nimic dupa. Aveam 5 articole publicate, am anuntat 2-3 prieteni ca l-am deschis, si apoi am asteptat.
Ce asteptam? Nici eu n-as putea sa-ti zic sigur. Succesul, probabil :D. Am invatat mai tarziu ca succesul nu vine de la sine.
Cand detii un blog, la inceput tu faci totul: de la partea tehnica pana la scrierea de continut, marketing si promovare. Toate sunt responsabilitatea ta.
Nu ai cum sa te astepti la rezultate reale daca nu iti promovezi munca (in special la inceput, cand nu stie nimeni despre tine). Oricat de valoroasa ar fi informatia scrisa de tine, daca n-o citeste nimeni, e ca si cum nu ar exista.
Iar cand nu am promovat munca mea si nu am obtinut nicio reactie, am inceput sa ma gandesc la tot felul de motive pentru care blogul meu nu are cum sa mearga.
Nu exista oameni interesati, nu scriu suficient de bine, exista deja altii care o fac mai bine decat mine – si tot tacamul de motive imaginare si scuze pentru care blogul meu era, in principiu, de rahat. Asa ca am renuntat.
De aceea, cea mai grea perioada a unui proiect precum un blog e inceputul. Pentru ca atunci muncesti foarte mult, dar cu rezultate foarte putine – spre deloc. Exact la fel sunt si sursele de motivatie externa in perioada asta – spre deloc.
Care este solutia si ce as fi putut sa fac eu mai bine cu primul meu blog? Ar fi trebuit sa-l promovez! Ar fi trebuit sa-i dau o sansa si sa vad daca scuzele alea chiar isi aveau o baza. Acum stiu ca nu, nu aveam niciun motiv sa-l inchid.
De ce? Pentru ca nici macar nu-l incepusem! Nu stia nimeni de mine, deci nu am aflat niciodata daca munca mea acolo chiar ar fi putut prezenta utilitate pentru cineva. Doar am presupus ca nu facusem treaba buna si am renuntat.
Daca as fi continuat sa-l promovez, probabil as fi primit acei stimuli externi (reactiile oamenilor) de care aveam nevoie ca sa gasesc motivatia de a continua.
Lucruri ca mailurile cu feedback primite, likeurile si mai ales comentariile altora pe blogul tau iti vor activa constant motivatia externa si te vor face sa ramai focusat pe obiectivul tau.
Asadar, la inceput cauta cat mai mult sa obtii comentarii si orice tip de reactii ale oamenilor. Asta va fi unul din lucrurile principale care te vor mentine motivat sa continui sa lucrezi.
Tine minte ca nu e suficient sa scrii materiale de valoare daca vrei sa construiesti un blog de succes. Trebuie sa le si promovezi.
Randul tau
Daca ti-a placut articolul, ajuta-ma cu niste motivatie externa! 🙂 Lasa-mi un comment si spune-mi cum ti s-a parut!
Pe data viitoare,
Andrei Atudorei
Nu e degeaba, ci chiar foarte folositor! Sunt student in anul 1 la Medicina Dentara si focalizarea atentiei e o mare problema in momentul in care ai de acaparat sute de pagini intr-un timp scurt, si de multe ori intervine panica sau lipsa totala de motivatie! Deci e foarte bine ce faci si nu iti pierde timpul de “business man” .Go hard go pro!
In cazul asta sper ca ti-a fost de ajutor articolul, Stefan! Mersi pentru comentariu si, ca tot zici ca esti la medicina, spor la invatat! 🙂
Foarte misto! Chiar ai talent. Am citit vreo 3 articole pana acum, lungi dar care te capteaza. Felicitari si bafta in continuare!
Ma bucur ca-ti place Dani, mersi pentru comment!
Am patit si eu asa cu un blog! L-am deschis la impulsul ca daca un cunoscut de-al meu poate si eu pot ca doar si eu stiu o multime de lucruri despre domeniul respectiv. Dupa un an l-am inchis. Mi-am pierdut motivatia, am scris vreo cateva articole dupa care am uitat de el.
Totusi cine vrea sa aiba succes cu un blog trebuie sa ii placa domeniul in care si-a deschis blogul. Daca o face doar pentru ca si altul o face atunci va renunta.
Dupa cum spuneai si tu, motivatia interna iti va garanta succesul!
Sa fii pasionat de domeniul despre care scrii e clar una din necesitati. Altfel, nu ai cum sa fii motivat pe perioade lungi de timp in directia respectiva.
Ma bucur ca ti-a placut articolul, Alex. Mult succes cu blogul tau in continuare, am aruncat o privire si e fain ce scrii! Tine-te de treaba 🙂
Foarte tare,Andrei. E primul articol al tau pe care il citesc si am rasmas surprinsa,placut,sa aflu ca ai blog. Nu stiam ca scrii. Foarte fain scris, neplictisitor si usor de digerat. Super,tine-o tot asa!
Mersi pentru comment, Cris! Ma bucur ca iti place 🙂